Cine pentru cine?

Grupul de iniţiativă Pedalăm și istoria Timișoarei învățăm pentru 90 de copii din clasa a III-a şi a IV-a de la Şcoala Gimnazială nr. 30 din Timişoara.

Cum?

În cadrul proiectului s-au realizat 5 ateliere. În cadrul fiecărui atelier desfășurat au fost prezenți minim 30 de elevi/maxim 45. Alături de elevi s-au implicat și părinții acestora, care au participat în mod direct și activ la evenimente. Astfel, numărul participanților la ateliere a depășit estimările inițiale, iar vestea despre proiect a fost transmisă direct, prin intermediul părinților, adulților din comunitatea școlii.

Atelier 1:
Zona BANATULUI – matematica și desenul implicate în costumul tradițional bănățean:
– s-au studiat desenele de pe iile vechi și s-au transpus pe hârtie de matematică/milimetrică;
– s-au realizat cusături specifice zonei studiate pe diferite suporturi: etamină, carton, pânză, textile reciclate;
– s-au repetat formule, arii și perimetre necesare în croirea materialului textil.

Atelier 2:
Zona BANATULUI – matematica și desenul implicate în costumul tradițional bănățean:
– s-a analizat modul în care cursul apelor de pe teritoriul României a influențat dezvoltarea umanității și implicit cusăturile de pe iile tradiționale;
– s-au copiat modele și hărți reprezentative, s-au cusut modele pe materiale diverse.

Atelier 3:
Zona BANATULUI – matematica și desenul implicate în costumul tradițional bănățean:
– s-a aprofundat simbolistica costumului popular românesc, s-au repetat elemente de matematică utilizate în arta cusutului, transpuse în practică și desen;
– s-au reciclat textile pe care le-au personalizat cu simboluri identificate în natură.

Atelier 4:
Zona TRANSILVANIEI și MARAMUREȘULUI:
– s-au analizat simbolurile florale si vegetale realiste (plante, frunze, flori, fructe). S-a analizat limba și literatura română reflectată în frumusețea costumului tradițional, s-au cântat cântece populare tradiționale.

Atelier 5:
Zona CRIȘANEI:
– biologia și costumul popular sau cum se transformă cânepa în haine de purtat. S-au studiat motivele geometrice folosite în cusăturile vechi și s-a confecționat o păpușă pe care au îmbrăcat-o în costum popular. Cu un microscop USB s-a studiat imaginea fibrelor textile.

Atelierul destinat FINALIZĂRII PROIECTULUI:
A fost atelierul în cadrul căruia s-au observat la microscop trei costume populare foarte vechi, s-au analizat fibrele textile folosite în realizarea acestor costume, culorile și modul de răsucire al fibrelor în procesul de ţesere și coasere.
S-a observat că matematica este extrem de importantă atunci când trebuie să croiești și să reproduci modelul unui costum popular. Matematica nu poate fi eliminată din procesul de croire și coasere. S-au rezolvat exerciții matematice de tip ordonarea datelor în tabele și grafice, finalul acestor exerciții fiind desenarea unor motive tradiționle românești. Motivele tradiționale românești obținute prin rezolvarea exercițiilor matematice au fost reproduse pe plăcuțe cu ajutorul mărgelelor HAMA.

S-a întâmplat WOW! în proiect:

„Scopul proiectului nostru a fost acela de a transmite copiilor din categoria de vârstă 8 – 12 ani secretele patrimoniului vestimentar românesc prin intermediul disciplinelor predate în mod obișnuit în școală (română, matematică, istorie, geografie, desen, muzică și mișcare), printr-o manieră ludică și atractivă pentru copii.

Element vestimentar tradițional românesc: ia, a fost și este pentru români o poveste fără sfârșit. Broderiile bogate, unicat, cusute manual și cu multă migală, fascinează prin frumusețea și originalitatea lor. Simbolurile brodate pe față, spate sau mâneci vorbesc despre viața și familia femeilor care au cusut aceste cămăși, despre zona geografică în care au fost ele realizate, dar și despre preocupările meșteșugărești ale satului. Nu sunt simple desene cusute pe pânză, ci adevărate simboluri magice, menite să îi poarte noroc celei care urma să îmbrace ia, să o apere de ghinion și de rău.

Pentru a pătrunde semnificația acestor motive și pentru a putea explica povestea iilor românești trebuie să deții cunoștințe științifice din toate disciplinele predate în școală. Prin proiectul propus de noi copiii au descoperit practic și într-o manieră interdisciplinară atractivă subiecte mai greu de învățat în clasă, cu creionul pe hârtie. 

Copiii au învățat cum plante ca inul, cânepa, bumbacul sunt cultivate, cresc și apoi sunt transformate în materiale naturale apreciate și ușor de purtat, au învățat să calculeze de câte plante este nevoie pentru a obține un metru de pânză bună pentru cusut, au învățat să coase și să decoreze materiale specifice cu modele tradiționale românești.

Subiectul propus de noi spre a fi studiat de către copii, ia românească, este unic prin frumusețe, poveste și vechime. Acum când am ajuns spre finalul proiectului putem afirma că prin implementarea lui am reușit să stimulăm creativitatea și autonomia ajutându-i pe cei mici să devină independenți în gândire.” Simina Neo, mentor Ştiinţescu şi coordonatoarea proiectului

Echipaj de proiect: 

• Neo Simina Ileana, profesoară învățământ primar, coordonatore proiect, mentor Științescu, implicare comunitară, organizarea activităților recreative, planificarea și gestionarea bugetului.
• Adriana Pascal, bibliotecară, responsabilă organizare ateliere, implicare comunitară, responsabilă comunicare social media, organizarea activităților recreative, planificarea și gestionarea bugetului.
• Camelia Milicev, profesoară învățământ primar, responsabilă organizare ateliere, implicare comunitară, responsabilă comunicare social media, organizarea activităților recreative.
• Andreea Marişescu, profesoară învățământ primar, responsabilă organizare ateliere, implicare comunitară, responsabilă comunicare social media, organizarea activităților recreative.
• Neo Daria Sorana, elevă, colecționară de bijuterii vechi și costum popular românesc tradițional. Pune la dispoziția organizatorilor o colecție impresionantă de bijuterii și costume populare vechi originale, pe care copiii să le admire și studieze; participă la ateliere în calitate de elev voluntar.
• Hațegan Ioan, prof. dr. Istoric, mentor Științescu – arheologie, istorie, valori locale.
  Crăciunescu Oana, manager Pif Timișoara, fondator START, mentor Ştiinţescu – artă şi design, planificarea atelierelor de design vestimentar tradițional.

Ore voluntariat: 190

Buget alocat din Fondul Ştiinţescu: 7.500 RON

Proiectul a fost finanţat prin Fondul Ştiinţescu Timişoara 6.0. Programul Ştiinţescu Timişoara este implementat de Fundaţia Comunitară Timişoara, finanţat de Hamilton Central Europe, Fundația Bosch România, Romanian-American Foundation şi este susţinut de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR.